Pe 22 noiembrie, pe pagina noastră de Facebook (ABA Masters) a avut loc a 8-a ediție din seria „Terapia copilului cu autism înseamnă…”. În acest live am discutat despre dezvoltarea relațiilor sociale la copiii și adolescenții cu TSA. A fost susținut de colega noastră, Ana Bogdan, psihoterapeut și consultant ABA. Mai jos puteți citi rezumatul live-ului, precum și câteva recomandări.

Dacă nu ați urmărit live-ul, înregistrarea este disponibilă pe pagina noastră de facebook.

Dezvoltarea relațiilor sociale sunt importante pentru integrarea la grădinița sau la școală a copilului cu TSA și nu în ultimul rând pentru adaptarea la context variate.

Este nevoie de exista unor preachizite cognitive și de limbaj pentru dezvoltarea cât mai armonioasa a relațiilor sociale și în paralel dezvoltarea emoțională prin capacitatea copilului  de a înţelege, accepta şi empatiza cu sentimentele celor din jur, abilitatea de a-şi gestiona sentimentele, emoţiile şi de a-şi controla comportamentele nocive şi de a lega relaţii sănătoase.

Pentru construirea unor relații sănătoase, relații frumoase și prielnice pentru copilul și adolescentul cu TSA are nevoie de abilităţi sociale şi educarea inteligenţei emoţionale.

Copiii cu tulburări de spectru autist își dezvolta mai lent acele abilitați sociale care permit înțelegerea regulilor, a cerințelor sociale și a normelor de grup. Abordarea acestei probleme reprezintă o provocare în intervenție, însă exista strategii eficiente prin care îi putem învață pe copii să-și facă prieteni și să aibă o viață sociala pozitiva, precum jocurile de rol, modelarea video sau scenariile sociale.

Abilitatea de a asculta activ și de a le arata celorlalți că sunt ascultați.

Ascultarea activa presupune nu doar “ a auzi” mesajul, ci și “ a înțelege” ceea ce a fost transmis.

Abilitatea de a menține un contact vizual adecvat și de a avea gesturi care să se potrivească situației.

Abilitatea de a fi empatic și de a înțelege perspectiva celuilalt. Un exercițiu potrivit pentru înțelegea perspectivei celuilalt ar fi alcătuirea unei liste cu preferințele copiilor și apoi încurajarea copiilor să afle despre preferințele altor persoane. Astfel, ei vor sesiza diferențele și vor înțelege că oamenii sunt diferiți și pot avea păreri și gusturi diferite.

Abilitatea de a adresa întrebări și de a manifesta interes pentru ceilalți. Este bine pentru copii să fie expuși cât mai multor medii pentru a achiziționă cunoștințe și a-și forma păreri despre locuri și obiecte . Astfel, ei vor ajunge să întâlnească persoane cu care au o preferință în comun și pot discuta despre aceasta.  “ Unde “, “Când” ,”Cine”, “Ce”, ”Cum”  sunt doar câteva întrebări de baza pe care trebuie să le utilizam în conversațiile cu copiii și pe care să-i încurajam să le folosească la rândul lor pentru a obține mai multe informații. –

Abilitatea de a înțelege comunicarea abstracta.

Copiii au nevoie să-și recunoască  expresiile faciale, să învețe să-și moduleze vocea și tonul în funcție de ceea de vor să transmită, să recunoască sensul a ceea ce o persoana a dorit să spună în funcție de vocea acesteia, să utilizeze gesturile potrivite pentru a susține limbajul verbal și să înțeleagă o serie de proverbe, glume și expresii uzuale.

Când și în ce context predăm aptitudinile sociale copiilor cu autism

Atunci când ne propunem să predam abilitățile sociale copiilor avem nevoie să cunoaștem nivelul de dezvoltare psihica al copilului.

În funcție de acesta vom urmări stadiile de dezvoltare psihica ale copiilor tipici și vom începe să predam primele abilitați sociale. În jurul vârstei de 2 ani copiii pot învață să salute, să se joace cu 2-3 copii și să împartă mâncarea și jucăriile cu ceilalți. Aceste aptitudini pot fi predate în cadrul orelor de terapie individuala, dar pe măsură ce copilul capătă noi achiziții este recomandat că acesta să fie integrat și într-un grup de terapie cu copii care au  nivelul de dezvoltare psihica asemănător.

Integrarea într-un grup este pertinentă atunci când copilul atinge vârstă psihica de 3 ani. Este momentul în care începe să spună” te rog”, “mulțumesc”, să-și aștepte rândul și să învețe reguli simple ale unor jocuri. În cadrul grupului  vor ajunge efectiv să-și împartă spațiul cu alții copii și au ocazia să învețe să asculte indicațiile unui adult și să observe consecințele acțiunilor lor.

Aptitudinile sociale pot fi achiziționate de copii în funcție de ritmul propriu de învățare;  nici un copil nu seamănă cu celălalt. Indiferent de nivelul la care un copil se afla în ceea ce privește aceste aptitudini, este recomandat că adulții din jurul lui să încerce să exerseze cât mai des abilitățile învățate de copil pentru a le generaliza și apoi pentru a le menține.

Abilitățile sociale în cadrul tulburărilor de spectru autist (TSA)

Abilitățile sociale îl vor ajuta pe copil să învețe cum să se comporte în diferite situații – de la modul în care să poarte o conversație, la cum să se joace cu prietenii la scoală. Îl pot ajuta pe copil să-și facă prieteni, să învețe de la ei, să dezvolte interese sau hobby-uri noi și să-și structureze relațiile de familie.

Ce fel de abilitați sociale sunt necesare copilului?

• abilități de joc – de exemplu, să împartă jucării, să negocieze cu alți copii, să-și aștepte rândul, să înțeleagă regulile unui joc;
• abilitați de conversație – alegerea unui subiect de conversație, menținerea conversației, interesul pentru a obține informații de la partenerul de conversație, postura sau limbajul non-verbal din timpul acesteia;
• abilitați emoționale – înțelegerea emoțiilor celorlalți, exprimarea adecvata a propriilor emoții, managementul emoțiilor în situații dificile;
• abilitați de a rezolva o problema – cum ar fi luarea deciziilor sau managementul unui conflict.

Strategii pentru dezvoltarea abilitaților sociale

După identificarea obiectivelor, puteți selecta una sau mai multe strategii pe predare a acestora, în funcție de vârstă copilului și abilitățile sale.

Jocuri

Exersați abilitățile de joc, utilizând jucăriile preferate ale copilului sau jucării atractive pentru a crea scenarii.  De exemplu, puteți lua un ursuleț, pe care îl puneți în pat și îl înveliți, creați o petrecere cu pizza la care participa la mulți ursuleți, creați jocuri și povesti utilizând seturi de jucării: animale la ferma, aeroport, gara, excursie cu mașinile.

Jucându-vă împreună puteți exersa așteptarea rândului, acceptarea situațiilor de tip „am câștigat-am pierdut”, respectarea regulilor de joc, crearea unor reguli noi. Copiilor mai mici s-ar putea să le placa jocurile cu mișcare (cine ajunge primul, twist, curse cu mașini, ascunde și găsește jucăria), iar celor mari, jocurile cu zar, „cine știe, câștiga!” „maimu știe”.

Folosiți laude și încurajați copilul să-și aștepte rândul (acum e rândul meu, acum e rândul tău) , folosind o gama variata de jocuri, de la jocurile în care punem piese pe rând, jocuri cu zaruri, la Piticot sau aruncat bile într-un coș.

Jocuri de rol

Jocurile de rol îl pot ajuta pe copil să dezvolte abilitați pentru a se juca împreună cu alți copii. De exemplu, înainte de a veni în vizita un alt copil, puteți să:

• creați un joc de rol în care copilul sugerează sau alege ce se vă juca împreună cu celălalt copil
• exersați jocuri pe care copilul dumneavoastră este posibil să le joace împreună cu celălalt
• exersați subiecte de conversație despre ce desene a mai văzut copilul la televizor sau ce a făcut în weekend.

Pentru copiii mai mari, jocurile de rol includ adesea situații sociale dificile: ce facem când mai avem o singura prăjitură și sunt doua persoane la masa. După ce ați ales scenariul, găsiți soluția și exersați-o în jocul de rol: prăjitură se împarte la doi, mergem și mai cumpăram una, mâncam bomboane în locul prăjiturii. Situațiile care pot fi transpuse, exersate și discutate în jocurile de rol pot fi numeroase: ce fac când nu-mi place mâncarea la o petrecere sau când ne aflam în vizita, cum procedez daca un alt copil nu-mi da voie să folosesc o activitate, ce fac daca am pierdut sau am stricat jucăria preferata a prietenului/ fratelui meu.

Modelarea video

Încercați să realizați filmulețe scurte ale abilitaților pe care doriți să le predați, realizate de persoane care au deja abilitățile însușite.

După ce vizionați împreună cu copilul un video în care doi copii se joaca și își așteaptă rândul, încercați să vă jucați același joc. Opriți filmuletul și explicați/ accentuați ce face fiecare: „acum e rândul lui, acum e rândul ei”.

De asemenea, puteți preda emoțiile cu ajutorul filmulețelor în care apar acestea, în diferite contexte sociale. Împreună cu copilul, puteți identifica emoțiile, le puteți denumi sau puteți găsi motivele pentru care apar. Opriți filmarea și arătați-i copilului expresiile faciale care apar, postura, tonul vocii sau alte elemente cheie asociate emoțiilor.

Puteți folosi aceasta strategie pentru a-l ajuta pe copil să se simtă mai confortabil în situații noi sau dificile. De exemplu, înainte de a merge a frizer, puteți să-i arătați pe o filmare cum arata frizeria, ce face frizerul, cum trebuie să se stea pe scaun, astfel încât să știe la ce să se aștepte și să aibă un model al comportamentului necesar în locul respectiv.

Povești sociale

Poveștile sau scenariile sociale pot avea tipuri diferite de format și conținut, de la cele simple, bazate pe imagini, la cele scrise, complexe. Sunt extrem de utile în explicarea regulilor sociale și comportamentelor: cum ne putem juca cu ceilalți, de ce este bine să stabilim contactul vizual, ce trebuie să facem când cineva are nevoie de ajutor, ce înseamnă spațiu personal, igiena sau siguranță.

Orarul vizual

Prompt-urile vizuale pot ajuta orice copil să învețe abilitați sociale noi sau să și le reamintească și să le folosească. În funcție de nevoile educaționale și nivelul abilitaților copilului, orarul vizual al abilitaților sociale poate fi compus din imagini, cuvinte, cartonase cu indicații.

De exemplu, puteți folosi cartonașe cu imagini sau cuvinte, care să acționeze că indiciu sau prompt pentru diferite subiecte de conversație, cum ar fi o imagine cu o pisica pentru a-i reaminti copilului să vorbească cu bunicii despre pisica lor.

Sau puteți utiliza cartonase cu indicații pentru a-l ajuta pe copil să învețe cum să se joace cu un anumit joc. De exemplu, imaginile pot reprezenta pașii unui joc de-a restaurantul – luam comanda, pregătim mâncarea, servim mâncarea, curățam masa, plata.

Training-ul abilitaților sociale

În cadrul terapiei copiilor cu tulburări de spectru autist exista segmente specifice de intervenție care au că obiective aceste componente de dezvoltare a abilitaților sociale. Programele care se adresează abilitaților sociale pot fi implementate atât individual, cât și în grup, așadar este important să adresați terapeutului dumneavoastră întrebări despre modul în care puteți lucra împreună cu copilul aceste abilitați.

Utilizarea abilitaților sociale în diferite situații

Copiii cu TSA pot avea dificultăți în dezvoltarea abilitaților sociale sau utilizarea acestora, chiar daca au fost predate. Este important să utilizați strategii similare cu cele folosite de către echipa terapeutica, să expuneți copilul la situații variate, care să permită atât demonstrarea abilitaților, cât și generalizarea lor și, cel mai important aspect, să includeți în rutina programului de intervenție cât mai multe oportunități de socializare.

Cauzalitate – Reprezintă unul dintre primele programe introduse în planul de intervenție al unui copil.

Este important că atunci când strigați copilul pe nume, obiectivul fiind că el să fixeze contactul vizual cu dvs. să fie o situație cât mai naturala, să fie cu sens (fie că îi spuneți ceva, fie că îi oferiți ceva) și nu în ultimul rând, pentru acest comportament target este nevoie de un întăritor motivant.

Modalitățile prin care acesta se poate lucra în terapie sunt diverse. Fisa cu ochișori – este o tehnica prin care se dorește creșterea frecventei contactului vizual spontan

Cum se implementează? În camera de terapie vă exista o planșa pe care vor fi câteva fete vesele, dar cărora le lipsesc ochișorii. De fiecare data când copilul vă fixa contactul vizual cu terapeutul spontan (fără că acesta să îi ceara să se uite la el), vă putea adaugă o pereche de ochișori pe planșa. La final, după ce vă complete toate fetele vesele, vă primi o recompensa aleasa de el la început.

Număratul – este o tehnica destinata menținerii contactului vizual. Copilul poate să fixeze contactul vizual pentru 1-2 secunde, dar ceea ce ne dorim este să mărim timpul.

Este important că activitățile să fie realizate într-o maniera ludica, copilul să lucreze programul și în același timp să nu îl perceapă că fiind aversiv. Terapeutul îl poate face mai atent folosind diverse stickere.

Folosirea diverselor perechi de ochelari de diferite forme și culori pentru a-i atrage cât mai mult atenția.