Întărirea şi pedepsirea în ABA – ce credem că sunt și ce reprezintă în realitate
Există comportamente pe care dorim să le vedem mai des la cei din jurul nostru? Sigur, răspunsul este da, ne dorim comportamente dezirabile atât în familie, cât și la muncă sau pe stradă. Dar există și multe comportamente pe care am dori să le reducem sau să nu le mai vedem deloc. În spatele creșterii și reducerii tuturor comportamentelor avem o serie de fenomene pe care analiza comportamentală le studiază.
În următoarele articole vom vorbi despre două dintre acestea, poate cel mai des întâlnite sau cel mai des menționate – despre întărire și pedepsire.
Întărirea și pedepsirea apar în mod natural.
Întărirea și pedepsirea apar în mod natural, în fiecare zi, şi ne influențează comportamentul fără un plan. Reprezintă fundamentul învățării, determinându-ne să repetăm unele comportamente și nu altele. Dacă ţi-e frig, comportamentul de a îmbrăca un pulover primește întărire, deoarece corpul tău se simte mai confortabil. Dacă mergi prin cameră, în întuneric, și te lovești la degetele de la picioare apare fenomenul pe care îl numim pedeapsă.
Când cele două consecințe apar în mod natural, majoritatea oamenilor nu se gândesc la termenii pe care îi folosim în ABA – anume întărire și pedeapsă. Mai degrabă este folosit termenul generic ”consecință”. Însă, în analiza aplicată a comportamentului, specialiștii utilizează termenii ca atare. Fie că ne place sau nu terminologia, aceste două tipuri de consecințe există și au efecte puternice asupra comportamentelor noastre în fiecare zi.
Aceste situații joacă un rol vital în planificarea intervenției ABA. Specialiștii ABA aranjează în mod intenționat anumite consecințe, care au rolul de a întări sau pedepsi un anumit comportament. Atunci când acest lucru este realizat corect, apare învățarea.
Profesioniștii din domeniul ABA trebuie să înțeleagă câteva lucruri de bază despre întărire și pedepsire pentru a crea programe eficiente de schimbare a comportamentului. În primul rând, există diferențe importante între întărirea pozitivă și negativă și pedeapsă. În al doilea rând, profesionistul trebuie să planifice consecințe neintenționate asociate cu întărirea și pedeapsa. În ultimul rând, nici întărirea și nici pedeapsa nu sunt inerent bune sau rele, etice sau lipsite de etică.
Simplu spus, pentru a le aplica eficient trebuie să știm ce înseamnă, ce implică și care sunt cele mai adecvate și etice modalități de modificare a comportamentelor.
Ce înseamnă întărire pozitivă și negativă? Dar pedepsire pozitivă și negativă?
Utilizarea termenilor „pozitiv” și „negativ” atunci când se face referire la întărire și pedeapsă creează confuzie printre oamenii noi în domeniu. În general, acești termeni evocă o legătură cu ceva bun sau rău, dar nu și în acest caz. În ABA, termenii „pozitiv” și „negativ” au o natură mai degrabă matematică. Pozitiv înseamnă adăugarea a ceva și negativ înseamnă eliminarea a ceva.
Deși această distincție pare a fi de natură academică, este important să înțelegem terminologia. Înțelegerea diferenței dintre întărirea pozitivă și negativă și pedeapsă ne permite să diferențiem variabilele de control şi să comunicam clar cu alte persoane din domeniu. Tabelul de mai jos definește fiecare tip de întărire și pedeapsă.
Definirea întăririi pozitive şi negative şi a pedepsirii
| Întărire | Pedepsire | |
| Pozitivă
|
Adăugarea unui stimul dorit după un comportament, lucru care rezultă în manifestarea frecventă a respectivului comportament (sau cu o intensitate mai mare sau pe durate mai lungi) în viitor.
Ex. 1: După ce Andrei și-a strâns jucăriile, primește un pupic. Pentru că Andrei iubește îmbrățișările și pupicii, își strânge jucăriile de fiecare dată după ce a terminat să se joace.
Ex. 2: Mama face prăjituri într-o seară, Andrei le vede și începe să țipe și să bată din picioare că vrea să le mănânce atunci. Mama îi dă câteva prăjituri. În următoarele seri, Andrei țipă și bate din picioare fiindcă vrea dulciuri.
În exemplul 1, consecința presupune adăugarea unui stimul dorit (pupic) după un comportament adecvat, fapt ce produce creșterea acestui comportament (strâns jucăriile)
În exemplul 2, consecinta presupune adăugarea unui stimul dorit (prăjituri) după un comportament neadecvat (țipat/ bătut din picioare), fapt ce produce creșterea acestui comportament
|
Adăugarea unui stimul nedorit după un comportament, lucru care rezultă în manifestarea redusă a acestuia (sau la o intensitate mai mică sau pe perioade mai scurte) în viitor.
Ex. 1: Maria își roade unghiile. Părinții îi spun ”Nu” de fiecare dată când o văd. Maria își roade unghiile mult mai rar.
Ex. 2: Maria salută când se întâlnește cu vecinii și rudele. Pentru că mătușa și vecina de la parter o iau în brațe și îi ciufulesc părul cu drag, Maria a încetat să mai salute.
În exemplul 1, consecința presupune adăugarea unui stimul nedorit (”Nu”) după un comportament neadecvat, fapt ce produce reducerea acestui comportament (rosul unghiilor)
În exemplul 2, consecința presupune adăugarea unui stimul nedorit (”luat în brațe/ ciufulit părul”) după un comportament adecvat, fapt ce produce reducerea acestui comportament (salutul). Aici apare efectul de pedepsire fără intenție.
|
| Negativă
|
Îndepărtarea unui stimul nedorit după un comportament, lucru care rezultă în manifestarea mai frecventă a acestui comportament (sau la o intensitate mai mare sau pentru o durată mai lungă) în viitor.
Ex. 1: Anul trecut Radu a făcut insolație. Când merge acum la plajă, Radu își pune de fiecare dată pălărie și folosește cremă de protecție. El face asta pentru a scăpa de lumina prea puternică și pentru a se feri de arsuri.
Ex. 2: Mama îi pune lui Radu ciorbă în farfurie. Radu începe să țipe, iar mama îndepărtează ciorba. În viitor, de fiecare dată când Radu primește ciorbă, începe să țipe
În exemplul 1, consecința presupune îndepărtarea unui stimul nedorit (lumină, soare, arsuri), fapt ce produce creșterea acestui comportament (de a-și pune pălărie/ a se da cu cremă)
În exemplul 2, consecința presupune îndepărtarea unui stimul nedorit (ciorba), fapt ce produce creșterea acestui comportament (țipatul) |
Îndepărtarea unui stimul dorit după un comportament, lucru care rezultă în manifestarea redusă a acestuia (sau la o intensitate mai mică sau pe perioade mai scurte) în viitor.
Ex. 1: Ina își lovește fatele mai mic. Tata îi interzice accesul la telefon în ziua aceea. Ina renunță la a-și mai lovi fratele în viitor.
Ex. 2: Ina își face temele repede și face ordine în cameră pentru a merge la mall. Părinții îi spun că sunt prea obosiți pentru asta.
În exemplul 1, consecința presupune îndepărtarea unui stimul dorit (telefonul) după un comportament neadecvat, fapt ce produce reducerea acestui comportament (lovitul)
În exemplul 2, consecința presupune îndepărtarea unui stimul dorit (mers în mall) după un comportament adecvat, fapt ce produce reducerea acestui comportament (teme/ ordine în cameră). Aici apare efectul de pedepsire fără intenție.
|
Tabelul de mai sus prezintă include un limbaj care de cele mai multe ori îi încurcă pe începători. Mai jos este o altă perspectivă de a vedea lucrurile. Aceasta ia în considerare dacă un stimul este adăugat sau îndepărtat şi impactul pe care îl are asupra unui comportament pentru a stabili dacă este întărire pozitivă sau negativă sau pedepsire.
| Creșterea comportamentului | Diminuarea comportamentului | |
| Adăugare stimul | Întărire pozitivă | Pedepsire pozitivă |
| Eliminare stimul | Întărire negativă | Pedepsire negativă |
De știut:
- Întărirea negativă nu este un lucru negativ. Se referă la îndepărtarea unui lucru negativ!
- Întărirea negativă nu este opusul întăririi pozitive. Ambele tipuri de consecință încurajează apariția comportamentelor.
- Întărirea negativă nu întărește comportamente negative. Întărește orice tip de comportament care are capacitatea de a îndepărta stimulul nedorit.
- Întărirea poate să apară atât în cazul comportamentelor dezirabile, cât și în cazul comportamentelor nedorite.
- Pedeapsa are capacitatea de a reduce un comportament, indiferent dacă este pozitivă sau negativă.
- Pedeapsa negativă nu este mai ”rea” decât cea pozitivă. Este preferabil să pierzi uneori ceva (minute la calculator) decât să suporți un aversiv (să țipe cineva la tine sau să te lovească)
- Uneori, putem pedepsi un comportament dezirabil fără să vrem!
Sursa articol: masteraba.com